vineri, 29 iulie 2011

O iesire la Casoaia

Azi este saptamana cand subsemnatul impreuna cu prietena mea Mihaela (Miki, asa o stiu toti) si prietenul meu cel mai bun Radu (Radu mare) ne-am hotarat ca weekendul ce urmeaza sa mergem la locul nostru unde semnal la telefon nu este si plus ca ii aer curat si putem sa iesim si stresul aglomerat al orasului,zgomot si alte prosii.

Am luat trenul spre localitatea Tarnova.In tren dupa ce o trecut bocteru' (controlorul) am avut neplacuta surpriza sa aflam ca am urcat intr-un alt tren care era legat de cel in care trebuia sa fim.In statia Santana am schimbat trenurile si spre bafta noastra si bunavointa mecanicului de locomotiva am aflat si noi mici secrete de functionare a unei locomotive si semnele de circulatie de pe rambleul de cale ferata.

Chiar am fost uimit de ce reguli de circulatie sunt pe caile ferate si cate restrictii si de ce nu se misca trenul mai repede. Mecanicul de locomotiva chiar a fost tare de treaba si a vazut ca ne intereseaza si "gadilandu-l" un pic la sentiment a inceput sa ne povesteasca din experienta lui despre conducerea trenului, accidente, restrictii s.a.. Din pacate am fost dusi de valul conducerii locomotivei si a trebuit sa ne vedem de drumurile noastre.
Intr-o mica halta m-am pus cu Radu sa vedem pe ce traseu am putea merge din Casoaia spre Vf.Highis (800m) deoarece observam ca vremea tine cu noi si avem toate sansele sa prindem un weekend frumos. Nici nu mi-am dat seama cum a trecut timpul si atrebuit sa ne scoboram din tren si sa ne incepem distractia. La un mic popas de mancare la iesire din localitatea Tarnova am avut parte de compania unui mat tare flamand saracul. Niciodata nu am bagat de seama proverbul sau zicala "io iti dau un deget tu imi iei toata mana!".Asa o fost si cu matu asta. I-am dat o felie de salam si mai un pic si ni se urca in cap sau in cel mai fain caz se baga in rucsaci.Miki nu a putut rezista tentatiei de a-i face o poza sus in copac mai mai sa ne sara in cap in timp ce mancam si noi.

A sosit si timpul sa pornim spre localitatea Araneag o localitate aflata la 8 km de Tarnova. Toata concentrarea noastra asupra acestor 8 km a fst spulberata de un domn cu masina care s-a oferit sa ne duca pana in localitate.Dumnezo sa-i dee sanatate. Cu ultime cumparaturi din Araneag am pornit acuma chiar fara ajutoare cei 4 km pana in Casoaia. Pentru cei nestiutori ce este Casoaia. Casoaia este o veche tabara scolara construita pe langa o veche casa de lemn. Povestea este lunga dar pe viitor o sa incerc sa gasesc in format electronic o istorisire a ei si sa vo prezint. Ajunsi in tabara ne-am primit frumos cheile de la casute. Da stiu nu-i frumos sa zici ca mergi in aer liber si sa stai la casuta dar momentan inca nu am nici tenda nici hamace.Vor veni si acelea iar cu cortul acuma regret ca nu am fost. Vroiam sa aud ploaia cum bate pe foaia de cort. Inainte sa vina ploaia am profitat de timpul bun si impreuna cu Radu si Miki am mers dupa niste lemne sa avem pentru foc.

Exact cand am aprins focul a inceput si ploaia. Zeii or tinut cu noi. In timp ce ploua lu' Raducu i-o venit o idee cum sa faca un maner pentru gamela in care trebuia sa ne facem supa. Avand minte da injiner a reusit sa faca o chestie tare faina. Acuma nu ii ea ca la fabrica dar ii ideala cand ai o bucata de lemn si un pic de sarma.


Ploaia torentiala a trecut si exact dupa ce a iesit si soarele un pic a aparut si prietena lu' Radu, Ema. Ea a fost mai desteapta si a profitat de ocazie sa vina cu masina cu un prieten. Din ploaie in ploaia a venit si seara si ne-am pregatit sa mancam si noi o fasole de conserva si o ceapa puscata in pumn cum se face aci la Ardeal.
Cel care s-a sacrificat sa incalzeasca la foc, pe ploaie doua conserve de fasole a fost Radu care a si udat bine geaca de ploaie a lu Ema.

Dupa o masa asa de copioasa am stat la o tabla si la povesti.

Ema a tinut mortis sa joace table cu Radu iar Miki a reusit sa ne duca de nas si sa ne faca cu mana din sacul de dormit.Iar pe mine m-a chinuit talentul in cioplit in lemn.


 Noaptea a venit destul de repede. Ne-am bagat fiecare in sacul lui de dormit si am dormit busteni pana a doua zi dimineata.Nu stiu dar de fiecare data eu sunt primul care ma trezesc si pregatesc cafeaua pentru toata lumea. Dupa o masa copioasa de carne la conserva si o supa la plic ne-am strans tabara si am plecat catre Araneag, Tarnova pentru a prinde trenul spre Aradul aglomerat.
 
Niciodata nu o sa pot sa ma satur de acel loc, este locul unde nu este semnal la telefon, cateodata este liniste (acuma mai vini si manelisti sau rumani plecati la Spania si vin cu CD-uri cu What a fuck, dar ce e bine ca nu dau muzica la maxim o dau sa o auda numai ei).Acuma exact cum zice si Alex la el pe blog sau Yety cand iesi in natura iesi sa asculti pasarele si susur de ape nu housereli si manele.Da astia sunt conationalii nostri si trebuie tratati ca atare. Dupa ce ne-am luat la revedere de la doamna ce are grija de camping(tabara) am pornit.

Am ajuns in Araneag am facut o pauza de baut apa si am plecat mai departe spre Tarnova pe drumul de 8 km. Pe drum am facut burta mare de porumbele si mere verzi. Merele au fost foarte bune dar porumbelele chit ca sunt coapte tre sa asteptam sa dee prima bruma peste ele ca sa fie bune de mancat. Am ajuns intr-un final si in localitatea Tarnova de unde am luat trenul spre Arad.

O experienta frumoasa si o iesire de 2 zile in care ne-am facut antrenament pentru tura de Fagaras. Oricum am sa fac tot posibilul ca pentru oricare alta tura de munte, deal sau orice o fi in cazul in care ies sa beau o cafa sau un ceai iau si primusul cu mine pentru a avea o alta sursa de foc. Este un chin sa aprinzi focul cu amnarul pe vreme de ploaie si cu lemne ude.Dar am avut rabdare si nervi de otel-carbon si am facut si focul. Pentru data viitoare o sa incerc sa fac si un filmulet. O zi buna.

joi, 28 iulie 2011

Un nou prieten

De la inceput vreau sa va marturisesc ca de cateva saptamani am achizitionat si eu un cutit destinat iesirilor in aer liber la cioplit si la lucrurui mai dure. Mi-a fost foarte greu sa ma decid pe ce tip de cutit sa ma axez dar in urma discutie cu un prieten C.S. care de alfel se si ocupa cu asa ceva mi-a recomandat acest tip de cutit. Momentan nu sunt foarte expert in ale cutitelor(marefer la descrierei de lame si manere) dar din cate am citit si eu pe ici si colo vreau sa ma impartasesc si voua unele informatii asupra acestui cutit:
  • un cutit clasic pentru iesiri in natura cu o lama groasa si un unghi de tais usor de ascutit fara dispozitive speciale.
  • un otel carbon inalt aliat pentru scule taietoare.
  • clasic si care mentine un tais fin lama 11 cm lungime si 6 mm grosime.
  • tais scandi la un unghi de 28 grade lungime totala 22 cm maner tip fulltang
Pe langa acest "mic prieten" cum ii spun eu am achizitionat si un amnar de 8mm grosime care spre surpinderea mea este excelent.Comparativ cu amnarele mici din comert (care se termina foarte repede) acest amnar este si rezistent datorita grosimii dar si scanteia este mai mare. Maestru Cristi spunea ca sunt facute sa aprinda facul si din picioare.Scanteia este mare si rezistenta. Iata si o poza cu faimosul Fenrir (este numele cutitului).Poate multi o sa ma credeti dus cu pluta sa dai nume la un obiect.In momentul cand incepi sa indragesti un obiect si vezi ca se modeleaza dupa tine ca ti-e aproape tot timpul asemenea unui prieten e si normal sa il botezi cumva. La partea de ascutire folosesc o piatra de apa japoneza Combo 1000x3000. Aceasta piatra are 2 fete/granulatii.parea mai inchisa(rosu) este de granulatie 1000 iar partea mai deschisa(portocalie) este de granulatie 3000.Ca si dimensiuni : 175x55x25 mm.Piatra vine si cu un suport de plastic. Aveti si o poza cu piatra asezata pe suport. Ca si teaca la acest cutit am momentan una de piele confectionata de o domana de aici din Arad.Imi place foarte mult sistemul de prindere pe orizontala dar va spun un lucru nu este benefica aceasta metotda tot timpul. In continuare am sa va prezint o mica galetie foto a cutitului impreuna cu teaca si amnarul.